O poveste pe care am trait-o si o traiesc...

Daca tot am scris ca vreau sa impartasesc semimentele mele cu voi...Atunci de ce sa nu o fac?
Pentru azi am pregatit o poveste putin trista,dar reala...
Sunt un copil a carui parinti sunt divortati ... infine,nu asta ma deranjeaza!
Eu stau cu mama , in fiecare weekend ar trebui sa merg la tata,dar tata nu ma suna , el nu il sun...Eu nu il sunam pentru ca nu mia mai platit factura la telefon...
Si daca as merge la el fara sa il sun poate n-ar fi acasa , la el nu se stie cand unde e,mereu e plecat...De obicei e acasa fata aia cu care s-o mutat,dar eu n-am ce discuta cu ea...Se poarta cu mine urat asa ca eu mai bine nici nu vorbesc cu ea.Oricum,stiu ca sta cu el doar din cauza banilor...
Acum insa am un nou numar de telefon si mama a zis ca mil cumpara cu o singura conditie:Daca nu o sa ii dau numarul de telefon respectiv , tatei...
Deci nu vorbim , nu imi cumpara nimic, si nu e faza ca nu are bani, conduce o firma asa ca bani sunt dar nu ii cheltuie pe mine...
De 4 luni nam vorbit cu el,de 4 luni n-a cheltuit nici macar 1 leu pe mine !
Voi ce parere aveti?Asta e tata?
PS.:MA SIMT MULT MAI BINE SA O SCRIU SI SA O CITESCA TOATA LUMEA DECAT SA I-O SPUN LUI INFATA CA NU E BINE CE FACE...